De ce ne sperie lucrurile simple?
Da, sunt o drama Queen! I love it! Sa plang,
sa sufar, sa fiu deprimata, sa ma intreb ce e cu viata mea and so on. Parca mereu am cautat sa imi complic viata la
nesfarsit cu impresia falsa ca atunci traiam cu adevarat, pana cand la un
moment dat, am zis…gata. Stop! Am facut curat, I took my time to have a breath
of fresh air si am zis ca trebuie sa o iau de la capat.
Nu a fost nevoie de prea mult timp. Nu
a fost nevoie decat de putina deschidere si lucrurile bune au inceput sa isi
faca de cap cu viata mea :) si tot ce trebuia sa fac era…sa nu ma
impotrivesc.
Au trecut aproape doi ani de cand sunt
in tavalugul asta SIMPLU. Simplu l-am gasit (sau m-a gasit), simplu am fost
impreuna, simplu ne-am mutat impreuna, simplu…sunt aproape doi ani de cand nu
am mai lasat Drama in viata mea.
Parca am iesit de la o cura de
dezintoxicare:
-
Hello World, my
name is Liana and I’m a Drama addict! I’ve been Drama free for two years now…
-
Hello Liana!
…da e ca citatul care face descrierea
acestui jurnal. Intotdeauna gasim ceva care sa ne dea impresia ca existam. Desi
citatul in sine ascunde o cugetare destul de pesimista (nu vreau sa intru aici
in analiza textului lui Beckett), am preferat mereu sa vad the bright part, aceea ca suntem magicieni pentru ca lucrurile marunte
ne dau impresia, nici macar siguranta
ca existam. Dar parca si o impresie este de preferat inantea vidului absolut.
